Tipuri de tulburari de somn, plus simptome si tratamente

Dar daca problemele tale de somn devin cronice si nu esti sigur de cauza, s-ar putea sa ai o tulburare clinica de somn: un tipar de somn care iti provoaca o afectare semnificativa sau stres in viata de zi cu zi.

Unele tulburari de somn obisnuite pot ramane nediagnosticate ani de zile, erodand in liniste sanatatea si calitatea vietii pacientului in fundal. Insa vestea buna este ca multe tipuri de tulburari de somn sunt foarte tratabile, asa ca simpla constientizare si diagnosticare va pot duce un drum lung catre un remediu.

Intelegerea tulburarilor de somn

Somnul este o functie fizica vitala. Cand dormi, corpul tau este ocupat sa creeze amintiri, sa elimine toxinele din creier si sa-ti repare muschii, printre alte sarcini esentiale. 

Pentru a intelege tulburarile de somn, mai intai trebuie sa stiti cum arata modelele normale de somn. 

Ce este un somn bun?

Desi exista o multime de varietate in modelele normale de somn uman, toate implica un ritm circadian de baza pe care corpul il foloseste pentru a mentine un ciclu relativ consistent de 24 de ore somn-veghe. In timpul unei nopti bune de somn, adultii parcurg 4-6 etape de somn cu miscarea rapida a ochilor (REM), fiecare durand de la 80 la 100 de minute.

Corpul tau cade mai intai in somn non-REM, care este un somn usor si profund. De obicei, nu visezi in aceste etape, dar corpul tau face o munca importanta, cum ar fi construirea muschilor si repararea tesuturilor. In REM, activitatea creierului este mai activa. Aceasta etapa este asociata cu invatarea si construirea proteinelor.

Majoritatea oamenilor trebuie sa doarma cel putin sapte ore pe noapte pentru a-si mentine sanatatea fizica si psihica. Daca te trezesti rar in timpul noptii, te simti improspatat cand deschizi ochii si te simti alert mental in timpul zilei, esti in varful jocului tau de somn.

Ce este somnul dezordonat?

In somnul dezordonat, oricare dintre fatetele de mai sus este perturbata. Ritmul circadian ar putea sa te faca sa adormi sau sa te trezesti la ora 3 dimineata sau sa fii treaz toata noaptea.

S-ar putea sa te comporti anormal in timpul somnului REM sau non-REM sau sa petreci toata ziua pe punctul de a da din cap. Tulburarile clinice de somn pot fi de scurta durata sau cronice, iar unele raman invizibile ani de zile pana cand un medic le diagnosticheaza.

Ce cauzeaza tulburarile de somn?

Oricare dintre urmatorii factori poate provoca tulburari de somn:

• Afectiuni medicale, inclusiv boli de inima, probleme cu tiroida, cancer si boala de reflux gastroesofagian (GERD)

• Durere cronica

• Probleme de sanatate mintala, inclusiv anxietate si depresie

• Stres

• Efectele secundare ale anumitor medicamente, inclusiv alfa-blocante, beta-blocante, antidepresive, corticosteroizi si medicamente pentru raceala sau pentru alergii

• Aportul de cofeina si alti stimulenti

• Consumul de alcool

• Programe de lucru neregulate sau neobisnuite, inclusiv munca in ture

• Predispozitii genetice, care va pot influenta vulnerabilitatea la dezvoltarea unei tulburari de somn

Medicii folosesc cateva sisteme diferite pentru a clasifica tulburarile de somn. De la cea mai lata la cea mai ingusta, acestea sunt:

• ICD-10 este Clasificarea Internationala a Bolilor (ICD) a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, care acopera toate tipurile de boli
• DSM-V este Manualul de Diagnostic si Statistic (DSM) al Tulburarilor Mintale al Asociatiei Americane de Psihiatrie, care acopera tulburarile psihologice.

• ICSD-3 este Clasificarea Internationala a Tulburarilor de Somn (ICSD) a Academiei Americane de Medicina a Somnului, care se concentreaza pe tulburarile legate de somn.

Clasificarea din lista tulburarilor de somn de mai jos urmeaza sistemul ICSD deoarece este cel mai specializat pentru somn. Dar retineti ca, daca vedeti un profesionist din domeniul sanatatii care utilizeaza un sistem de clasificare diferit, numele tulburarilor ar putea fi usor diferite.

ICSD-3 prezinta sase tipuri de tulburari de somn.

1. Insomnie

Insomnia este cea mai frecventa tulburare de somn conform DSM-V, simptomele afectand aproximativ o treime dintre adultii din SUA si 6-10% atingand pragul clinic pentru tulburarea de insomnie.

Simptomele insomniei includ:

• Dificultate de a adormi si/sau de a ramane

• Oboseala de zi

• Probleme cu atentia si memoria 

• Iritabilitate generala si dispozitie proasta

Insomnia poate fi acuta sau cronica. Pentru un diagnostic de insomnie cronica, simptomele trebuie sa fi fost prezente de mai mult de trei ori pe saptamana timp de peste trei luni.

2. Tulburari respiratorii legate de somn

Tulburarile de respiratie legate de somn includ apneea obstructiva in somn, apneea centrala in somn si tulburarile de hipoventilatie (in care persoana respira mai putin decat are nevoie organismul).

Cea mai frecventa tulburare de respiratie legata de somn este apneea obstructiva in somn (OSA). In OSA, parti ale tractului respirator superior se relaxeaza si blocheaza partial sau complet caile respiratorii. Persoanele cu OSA experimenteaza atat „apnee” (in care respiratia se opreste complet), cat si „hipopnee” (in care fluxul de aer este redus). Acest lucru poate insemna ca se trezesc de sute de ori pe noapte fara sa-si dea seama.

Simptomele OSA includ:

• Trezirea pufnind, sufocand sau fara respiratie

• Partenerul de pat raporteaza fornait, sufocare, gafait sau oprire a respiratiei in timpul somnului

• Te trezesti cu o durere in gat sau cu gura uscata pentru ca respiri pe gura pentru a absorbi mai mult aer

• Dureri de cap de dimineata

• Somnolenta in timpul zilei

• Tulburari cognitive

Deoarece persoanele cu AOS nu stiu adesea ca se trezesc pe tot parcursul noptii, aceasta afectiune poate ramane nediagnosticata de multi ani, in special la persoanele care traiesc singure.

3. Tulburari centrale ale hipersomnolentei

Hipersomnolenta este somnul excesiv sau somnolenta care este legata de sistemul nervos central (creier si maduva spinarii). Narcolepsia (o tulburare in care oamenii experimenteaza impulsuri incontrolabile de a dormi in timpul zilei) este cea mai cunoscuta dintre aceste tulburari, dar este inca destul de rara, afectand doar aproximativ 40 de persoane la 100.000.

Simptomele tulburarii de somn hipersomnie includ:

• Somnolenta excesiva in timpul zilei, incluzand uneori „atacuri de somn” cand este imposibil sa ramai treaz
• Dificultati de trezire dupa somnul nocturn sau somnul de somn
• Probleme in a ramane in alerta
• Probleme de cunoastere, memorie si atentie
• Anxietate sau iritabilitate 
• Cataplexie (pierderea tonusului muscular cand esti treaz, adesea cand experimentezi emotii puternice)
• Paralizie in somn (incapacitatea de a misca temporar corpul dupa trezire)

4. Tulburari de somn-veghe de ritm circadian

Tulburarile de ritm circadian sunt perturbari in timpul somnului. Persoanele cu aceste tulburari pot adormi in mod constant si se pot trezi tarziu (tulburare intarziata in faza de somn), devreme (tulburare in faza avansata de somn) sau la ore neregulate. 

Desi ar putea suna frumos sa te trezesti constant devreme, aceste tulburari nu sunt o alegere si pot face dificila participarea persoanelor care sufera la activitatile zilnice. Aceste tulburari sunt uneori diagnosticate gresit ca insomnie.

Tulburarile de ritm circadian pot fi temporare, cum ar fi atunci cand sunt induse de jet lag sau de munca in schimburi, sau pe termen mai lung.

Simptomele tulburarii de somn de ritm circadian includ:

• Tulburare de somn in faza intarziata: intarziere cronica, ceata dimineata si aspectul de a fi lenes sau nemotivat in timpul zilei

• Tulburare de somn in faza avansata: somnolenta de dupa-amiaza sau seara devreme si trezire extrem de timpurie (2-5 dimineata)

• Jet lag: oboseala, modificari digestive si ale apetitului, dispozitie proasta

5. Tulburari de miscare legate de somn

Tulburarile de miscare legate de somn sunt miscari regulate care interfereaza cu somnul. Potrivit Sleep Foundation, cele mai comune exemple sunt:

• Sindromul picioarelor nelinistite (RLS), care afecteaza putin sub 10% din populatia adulta

• Tulburarea miscarii periodice a membrelor (PLMD), care afecteaza 4-11% dintre adulti

• Bruxism legat de somn (strangerea maxilarului si scrasnirea dintilor), care afecteaza 3-8% dintre adulti

Simptomele tulburarilor de miscare legate de somn includ:

• RLS: Senzatii inconfortabile la nivelul membrelor, impulsuri incontrolabile de a misca membrele si somn perturbat

• PLMD: Lovitura inconstienta sau alte miscari repetitive in timpul somnului pentru perioade intre cinci si 90 de secunde

• Bruxism: probleme dentare, dureri de cap si durere sau rigiditate in maxilar, gat si umeri

6. Parasomnii

Parasomniile sunt stari disociate care apar in jurul somnului. Ei includ:

• Vorbit in somn

• Somnambulism

• Terori nocturne (trezirea in panica)

• excitatii confuzionale (trezirea confuza si dezorientata)

• Reprezentand vise

• Paralizie in somn

• Halucinatii legate de somn

• Catathrenia (un fel de sforait invers in care persoana inspira, isi tine respiratia si o scoate cu un geamat sau un scartait audibil)

Cum sunt diagnosticate si tratate tulburarile de somn?

Cand diagnosticheaza tulburarile de somn, medicii incep de obicei prin a pune intrebari. Medicul dumneavoastra va incerca probabil sa identifice cauza problemei de somn facand un examen fizic si evaluandu-va aportul de alcool, cofeina si medicamente pe baza de prescriptie medicala.

Urmatorii pasi sunt adesea un jurnal de somn si un studiu de somn (polisomnograma). Un jurnal de somn este o inregistrare zilnica a timpului in care:

• Trezeste-te

• Da-te jos din pat

• Luati un pui de somn

• Se culca

• Du-te la culcare

• Exercitiu

• Bea cafea, ceai sau alte bauturi cu cofeina

• Faceti orice altceva care va afecteaza somnul

Cand creati un jurnal de somn, folosirea unui instrument digital de urmarire a somnului va poate ajuta sa inregistrati informatii mai precise.

Un studiu de somn este o noapte completa de somn in care esti conectat la aparate care monitorizeaza functiile corpului, cum ar fi undele cerebrale, miscarile ochilor si ritmul cardiac.

Tratamentul tulburarii de somn depinde de tipul, severitatea si cauza tulburarii. Tulburarile de somn mai putin complexe si inradacinate pot beneficia de o igiena imbunatatita a somnului: un program de somn consecvent, o rutina calmanta la culcare si modificari ale aportului de cafeina si alimente. S-ar putea sa-i imblanzesti pe altii prin tehnici de reducere a stresului.

Unele tulburari necesita tratamente specifice. Acestea includ terapia cu lumina stralucitoare pentru tulburarile de somn de ritm circadian, o masina de presiune pozitiva continua a cailor respiratorii (CPAP) pentru apneea in somn sau medicamente tintite. Medicul dumneavoastra va adapta terapia cat mai aproape posibil de circumstantele dumneavoastra, tipul de corp si problema de somn.