Timp liber

Cu rucsacul prin Pakistan (III) – cum faci fața neprevazutului unei calatorii in Pakistan

Acum, va spuneam ca in calatoria inițiala trebuia sa ajungem  in Skardu și in zonele nordice, unde peisajele sunt din afara acestei lumi, iar Skardu este chiar numit “raiul pe pamant”.

Tot in nord, se gasește K2, muntele celebru. Am cunoscut aici o fata din Polonia care a facut o expediție pana la baza muntelui – ne-a aratat poze cu peisaje ca din  filme.

O mica mostra din expediția pe K2

Din pacate, nu am mai ajuns in acele zone din cauza unor atacuri care s-au intamplat chiar la inceputul calatoriei noastre- atacuri care au blocat drumurile din zonele muntoase și care i-au impins pe toți sa ne recomande sa nu mai mergem, caci ar fi periculos. Chiar daca nu ar fi fost periculos, se putea intampa sa fi mers o parte din drum, apoi la un check-point al poliției sa nu fim lasați a continua.

Asta m-a invațat ca nu merge sa iți faci planuri aici – oricand se poate intampla ceva neprevazut și totul sa se schimbe. Lucru bine de știut pentru orice calatorie in Pakisan. Am auzit de un grup de turiști care au ramas blocați aproape o saptamana in nord pentru ca in drumul pe care  trebuiau sa se intoarca doua grupuri au inceput un conflict armat și ar fi fost periculos pentru ei sa se intoarca. Sau persoane care au ajuns in nord, dar și-au schimbat total destinația o data ce au ajuns pentru ca au primit informații ca ar exista activitați riscante.

Dar, exista și cateva povești pozitive: precum povestea fetei din Polonia care a petrecut aproape 2 saptamani in acea expediție pe muntele K2; am mai auzit de cineva din Venezuela care a calatorit singur in nord, in Gilgit – o excepție poate, intrucat el traia aici de un an și jumatate și putea comunica in limba locala, iar calatoria a facut-o fiind imbracat in hainele tradiționale pakistaneze. O alta excepție interesanta de care am auzit, a fost cea a unui cuplu care a venit in Pakistan, pe la granița cu China, pe biciclete. Și iși continuau apoi calatoria, tot pe bicicleta, prin restul Asiei.

Din ce am ințeles, atunci cand planuiești sa mergi in nord sau, poate cel mai bine, oriunde in Pakistan, trebuie sa fii sigur ca ai un localnic de incredere care sa iți arate zonele cele mai bune, sa iși dea seama cand cineva incearca sa te fraiereasca la cazare sau plata mesei sau sa stie cand contextul nu mai devine favorabil pentru calatorie.

Clar este ca in orice moment orice se poate intampla. In Pakistan trebuie sa fii un calator vigilent, nu știu daca mai vigilent decat oriunde in lume ai calatori sau sa ai un grad normal de vigilența.

Inapoi in Karachi ne-am intors cu avionul – o alta aventura. Sunt doar doua linii aeriene locale: PIA (Pakistan International Airlines) și Air Blue. Eu și Ana, prevazatoare, ne-am achiziționat biletul cu o saptamana inainte prin Air Blue (Rs 10.000). Michel, și-a cumparat biletul cu o zi inainte și a ales PIA pentru ca era cel mai ieftin in acel moment, undeva la Rs 12.000. In dimineața plecarii, am primit un mesaj din partea Air Blue ca zborul nostru se amana din cauze nemenționate. Pana la urma, am plecat cu trei sau patru ore mai tarziu. Zborul a fost ușor, liniștit, de aproximativ doua ore jumatate.

Colegul nostru de calatorie a pațit-o mai rau: deși ar fi trebuit sa plece mai devreme decat noi și sa ajunga inapoi in Karachi cu mult inaintea noastra, zborul sau a fost atat de mult amanat incat, intr-un final, a ajuns la cateva ore bune dupa ce noi am ajuns “acasa”. Iar astfel de intamplari cu avioane intarziate sau anulate, sunt o realitate zilnica. Cred ca subiectul intra din nou in categoria neprevazutului unei calatorii in Pakistan.

Nu am menționat pana  acum de cazare. In majoritatea timpului am stat la persoane cunoscute de noi – familii de straini care locuiesc aici sau la familiile cu care aiesec, organizația prin care am venit aici, ne-a facut legatura. Prin faptul ca am interacționat cu aceste familii pakistanze, am putut afla și mai multe despre cultura pakistaneza. A existat o singura noapte in care am ales sa stam intr-un guest house – cu un apartament extraordinar de frumos și un patron care ne-a ajutat, cu un interes sincer. A fost cam scump, dar s-a meritat, ne-am simțit foarte bine in el – elegant, cu mobilier simpatic, ca intr-o camera a unui palat.

De asemenea, daca cineva are un gand de a incerca experiența pakistaneza, am auzit de persoane care primesc calatori prin intermediul couchsurfingului. Și sunt de incredere.

Pentru sumarizare, cuvantul cheie pentru calatoriile in Pakistan (inclusiv pentru viața de aici) este neprevazutul. Neprevazutul pentru ca nu știi niciodata cand trebuie sa iți anulezi calatoria din cauza situației sensibile. Sau cand ziua ta de lucru se poate incheia cu un drum foarte lung inapoi acasa, caci toate drumurile sunt blocate din cauza unor proteste. Dar exista și un neprevazut placut – pentru ca aici poți gasi lucruri normale și frumoase, care te fac sa realizezi ca merita o vizita in aceasta parte din lume și se merita sa vezi cu ochii tai ceea ce presa nu ajunge sa povesteasca.

Urmeaza sa va scriu și despre Karachi. Karachi este unul din cele mai mari orașe din lume și cel mai mare oraș din Pakistan (atat din punct de vedere al extinderii, cat si ca numar de locuitori). O metropola care iți ofera ceva care sa te uimeasca in fiecare zi. Pentru mine, Karachi se mai traduce cu “acasa” pentru 5 luni de zile.

About Jacqueline Simpson