Banca Nationala incepe sa se teama de iesirea capitalului strain de pe piata, scrie Ziarul Finaciar.
Agitatia de pe pietele externe tine leul sub presiune. CDS-urile Romaniei cresc. Dobanda la titlurile de stat in lei nu mai scade. Reducerea semnificativa a expunerii bancilor-mama din zona euro pe pietele financiare din regiune, inclusiv din Romania, si cresterea volatilitatii fluxurilor de capital in general au devenit doua dintre riscurile mari luate in calcul de Banca Nationala in ultimul raport anual asupra inflatiei.
„Accentuarea volatilitatii fluxurilor de capital ar afecta negativ costul si volumul finantarii externe necesare redresarii durabile a economiei romanesti si ar putea crea presiuni substantiale asupra cursului de schimb al leului”, se scrie in Raportul trimestrial al BNR asupra inflatiei.
Perceptia externa privind Romania a continuat sa se inrautateasca ieri, cotatiile CDS-urilor (costul asigurarii contra riscului de default) urcand la 360 de puncte de baza, cu aproape 30 de puncte peste nivelul din urma cu o saptamana. Cresteri similare au fost si in Ungaria si Croatia.
Inca din comunicatul consiliului de administratie de dupa decizia din 2 mai de mentinere a dobanzii cheie, BNR a invocat efectele pe care le are asupra regiunii inceperea reducerii expunerii de catre unele institutii de credit din UE.
Diferenta fata de toamna cand reducerea expunerilor nu era considerat un risc este ca acum BNR atentioneaza ca acesta reducere poate amplifica volatilitatea miscarilor deccapital. Daca va fi dublat de evolutii interne negative corelate perioadei electorale.
Cotele diferentiate de TVA
Parerile consultantilor in privinta cotelor diferentiate de TVA nu se suprapun mereu peste cele ale lui Jeffrey Franks. Pentru unii inseamna nefavorizarea evaziunii fiscale, aflam din Wall-Street.
La finalul misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks a declarat ca reducerea TVA pentru anumite sectoare sau produse nu are efecte benefice pentru consumatori, intrucat duce adeseori la evaziune, iar FMI nu incurajeaza, ca principiu, cotele diferentiate de TVA. Cota redusa de TVA la alimente este sustinuta de Guvernul Ponta.
Cred ca posibilitatile pentru evaziune cu cote diferentiate sunt oarecum marginale. Va fi greu de confundat o masina cu painea. In plus, ce evaziune se face la cota de 24% se va face si la cota de 5%, 9% sau orice alta cota ar fi, sustine Alexander Milcev, partener Ernst & Young. „In general, sustin orice reducere a TVA. Decat nimic, este bine daca se va reduce o cota TVA la anumite produse”, spune acesta.
“Daca cota de TVA la alimente ar fi 5%, atunci automat tot ce s-ar putea obtine prin evaziune ar fi 5% din pretul bunului, ceea ce inseamna ca scade implicit si tentatia“, a explicat Vlad Boeriu, Tax Manager Deloitte. Cu cat cota de TVA este mai mica, cu atat tendinta de evaziune scade.
Partial de acord cu Jeffrey Franks este Dan Schwartz, Managing Partner Scot&Company Consulting. Consultantul explica ca aceste cote nu pot fi foarte clar delimitate la anumite produse, iar de foarte multe ori producatorii sau comerciantii incadreaza un produs care nu are cota redusa la categoria celor cu TVA redusa. In plus, Schwartz atrage atentia ca reducerea cotei de TVA la produsele alimentare nu inseamna in mod automat reducerea preturilor la consumatori, pentru ca dimensiunea pretului este stablita de piata.
Cresterea salariilor, cui foloseste si cat timp?
Majorarea salariilor din sectorul public trebuie sa fie sustinuta de o politica monetara relaxata. Altfel nu facem decat sa luam banii din buzunarul drept (economia privata) si sa-i punem in cel stang (sectorul public), spune economistul Florin Citu, citat de Evenimentul Zilei.
Chiar si cu o politica monetara relaxata este greu de crezut ca majorararea salariilor se va duce in consum. O probabilitate mai mare este ca aceasta sa se duca in plata datoriilor si economisire.
Totusi, pentru ca politica monetara ramane relaxata pe termen mediu, aceasta majorare se va vedea in inflatie si in dobanzi mai mari.
Acesta nu este de acord cu guvernatorul Mugur Isarescu, care spunea ca reintregirea salariilor bugetarilor ar putea duce la refacerea graduala a cererii interne. „Daca vorbeam de o crestere reala a salariilor din economie, atunci da. Dar aici vorbim doar de o parte din economie si vorbim de o ajustare nominala. Cererea interna va fi impulsionata de o crestere reala a puterii de cumparare (o scadere de taxe, de exemplu)”, sustine economistul.