Generatia ‘80 in artele vizuale

Proaspat lansata la Bookfest, cartea publicata de catre criticul si istoricul de arta Adrian Guta la Editura Paralela 45 insumeaza mai multi ani de cercetari si o preo­cupare constanta pentru arta ge­neratiei ‘80, formulata inca din stu­dentie.

Cum ati defini generatia optze­cista?

Generatia culturala ‘80 ( ma refer mai ales la cea literara si cea artistica) a reformulat raporturile cu realul, in deceniul noua al secolului trecut, plonjand fara metafore in cotidian, secventiindu-l foto/cinematografic, luandu-i fara corecturi pulsul. O “noua sensibilitate” a particularizat demersul, personalizat adesea si de trimiteri autoreferentiale. Confrun­tarea cu realul, insotita de comentarii critice, a continuat si dupa 1989.

Arta si literatura generatiei ‘80 au umor, recicleaza postmodern diverse discursuri, inclusiv kitsch-ul. Avem prin opere dovada unei stari de veghe culturale si adesea social-po­litice. Lim­ba­jele artis­tice si ge­nu­­rile lite­rare simpati­zea­za unele cu altele, high culture se apro­pie creativ de media culture. Artistii optze­cisti impun neoe­xpre­sionismul in pictu­ra/sculp­tu­ra/gra­fica noastra, insa mizeaza adesea si pe limbajele alternative, de la perfor­nance, obiect, instalatie, fotografie la film experi­mental, video si ima­gine digitala; pe scurt si mai ales, vor­bim de post­moder­nism. Arta gene­ratiei ‘80 este un work in progress.

Apartinand generatiei studi­ate, aveti o pozitie privilegiata, de martor implicat si de analist obiectiv. Ce avantaje/ deza­van­­taje are aceasta postura?

Optzecist eu insumi, am privit “feno­menul” in discutie atat din interior cat si din exterior. Iata de ce in carte apar si fragmente de jurnal si analize din perspectiva obiectivata a istoricului de arta. Marturisesc, aceste puncte de vedere complementare sper sa faca atractiva cartea atat pentru publicul specializat cat si pentru cel mai larg. Am utilizat, in spirit postmodern si optzecist, tehnica fragmentului, ceea ce sper ca nu a confuzionat discursul, ci doar l-a facut mai dinamic si atrac­tiv.Deopotriva important, nu am abandonat vointa de coerenta subte­rana a textului.

Care este locul cartii printre celelalte parcursuri critice ce abordeaza (si) gene­ratia 80?

Intreprind, se pare, prima cercetare de sinteza asu­pra genera­tiei ‘80 a artelor vizuale. Insotita de o incercare de privire compara­tista asupra artei si literaturii autorilor aceleiasi generatii. Intal­ni­rea creatiei celor doua ipostaze ale generatiei ‘80 cred ca merita aprofun­data. Martu­rie stau opere presa­rate de-a lungul ulti­me­lor dece­nii.Volumul meu recent lansat sper sa fie receptat cu interes de un public cat mai larg, inclu­zand pe cei atrasi de reperele artei contem­po­rane romanesti dar si de cultura noastra recenta in general.

Cum vedeti importanta genera­tiei ‘80 in arta roma­neasca?

Generatia ‘80 a artei contem­po­rane romanesti este o impor­tanta compo­nenta a acesteia din urma, un capitol inca deschis si vital. S-a afirmat mai ales prin ruptura sa fata de promotiile anteri­oare, dar au aparut treptat, la o analiza mai detasata, si elemente de continuitate. Generatia ‘80 a artelor vizuale din Romania are atat precur­sori cat si urmasi, as spune.

Pe acelasi subiect

Recente