Probabil ca ai simtit si tu valul verde care pare sa se infiltreze in din ce in ce mai multe domenii care ne descriu viata si existenta. Ceea ce nu este rau deloc. Este binevenita aceasta schimbare, mai ales ca aveam mare nevoie de ea.
Este extrem de important ca fiecare dintre noi sa constientizeze impactul pe care gesturile noastre zilnice, banale si de multe ori, inconstiente, il au asupra mediului care descrie insasi viata noastra, in totalitatea ei.
In prezent, am invatat sa reciclam, suntem mult mai atenti la ambalajele produselor pe care le cumparam, folosim mai putine pungi si produse de plastic si incercam, pe cat posibil, sa traim conform unei mai vechi si arzatoare dorinte – in “comuniune cu natura”.
Sau cel putin incercam. Dar este bine si asa, pentru ca fiecare pas mic al fiecaruia dintre noi, va insemna un pas mare, global.
Una dintre discutiile aprinse si frecvente se isca in jurul fabricarii hainelor. Avem nevoie de ele pentru a ne acoperi dupa episodul cu marul, insa avem nevoie de toate? Paradoxal, cea mai mare rata de poluare la acest nivel nu vine din fabricarea lor, ci din purtarea lor.
Cum este posibil? Dupa numai 20 de spalari ale unei piese de vestimentatie obisnuite se consuma de sase ori mai multa energie decat a fost necesar initial pentru a o fabrica.Un tricou spalat la o temperatura de 60 de grade Celsius, uscat in masina si netezit cu fierul de calcat va duce la eliminarea a 4 kilograme de dioxid de carbon in atmosfera, echivalentul unui zbor de 27 de kilometri.
Daca vei alege sa nu usuci tricoul in masina de spalat si il vei usca pe un umeras pentru a evita calcatul, vei reusi performanta de a reduce la jumatate emisiile de dioxid de carbon.
Este foarte important sa achizitionam o masina de spalat clasa A, deoarece consumul de energie este simtitor diminuat, in vreme ce micsorarea temperaturilor de spalare va scadea risipa de energie cu 10% pentru fiecare 10 grade in minus la temperatura apei.
Prin urmare, trebuie sa reducem: temperatura de spalare numarul spalarilor numarul uscarilor in masina calcatul rufelor
Acum ca am lamurit aceasta chestiune, sa trecem la una mai arzatoare: ce se intampla cu detergentul? Cat de sigur este acesta pentru mediu?
Este destul de dificil sa afli exact ceea ce contine detergentul tau, deoarece producatorii nu sunt obligati sa scrie absolut toate ingredientele, ci numai sa dea niste indicii generale.In principiu, un detergent pudra contine surfactanti si agenti de conditionare, inalbitori optici si chimici, activatori de albire, enzime, coloranti, agenti de reglare a gradului de spumare, parfumuri si alte ingrediente auxiliare.
Surfactantii sunt cei care ne curata hainele, inalbitorii elibereaza peroxidul in masina de spalat pentru a indeparta diferite pete, in vreme ce enzimele efectiv “mananca” petele dificile, insa vor sfarsi prin a-ti manca si hainele, intr-un final.
Surfactantii sunt luati in vizor din cauza toxicitatii lor, dar si a proprietatilor slabe de degradare. Inalbitorii, la randul lor, creeaza impresia optica de albire, insa actiunea lor chimica asupra hainelor faciliteaza trecerea razelor UV prin tesatura, pana la piele.
O alta problema majora este aceea ca, odata cu majorarea consmului de detergent, a crescut si concentratia deseurilor ramase dupa utilizare, prezente in retele de canalizare ale oraselor, dar si in compozitia apelor cu care vin in contact.
O parte din aceste deseuri sunt preluate si transformate in centralele speciale, insa sistemul nu este atat de perfect incat sa nu lase niciun fel de urma.
Aproximativ un sfert din totalitatea detergentilor vanduti in Europa contin fosfati si un sfert dintre fosfatii din apele noastre provin din spalarea rufelor. Poate o sa vi se para o banalitate, insa acest lucru are un impact covarsitor asupra mediului: algele si alte tipuri de vegetatie acvatica, suprasaturate de excesul de fosfati, incep sa se intinda si sa cucereasca din ce in ce mai multe zone, absorbind tot oxigenul si sufocand viata acvatica. Un alt neajuns este dat de prezenta unei substante chimice numita nonylphenol, care este toxica pentru pesti si care produce un exces de estrogen la mamifere.
Cea mai buna solutie pentru mediu, insa nu neaparat si pentru noi, este folosirea unui detergent bio, insa rezultatele nu vor fi la fel de bune. Si la drept vorbind, nici piata din Romania nu este impanzita de astfel de produse. Daca nu ne putem cumpara un detergent bio, putem incerca macar sa punem mai mult suflet in acest proces de spalare/ uscare/ calcare al rufelor. Suflet pentru mediu, desigur…