Timp liber

Impresii de calatorie din Singapore – ziua 1

In urma cu un an, la inceputul lunii decembrie, am facut pentru prima oara cunostinta cu Singapore. Cu toate ca atunci nu am avut decat trei ore la dispozitie pentru plimbare, orasul ne-a captivat si ne-a facut sa ne dorim o vacanta aici, pentru a avea timp sa-l cutreieram in voie, sa-l cunoastem mai bine.

Visul nostru s-a implinit, asa ca am ajuns in Singapore din nou, de data aceasta la sfarsitul lui decembrie 2011 pentru o mini-vacanta de 5 zile.

Datorita asezarii sale foarte putin deasupra Ecuatorului (1 grad N), Singapore are o clima ecuatoriala, constanta pe tot parcursul anului, cu temperaturi ridicate, ploi aproape zilnice si o umiditate care poate ajunge dimineata pana la 90%. Umiditatea iti poate crea un disconfort, intr-adevar, dar in aceasta tara cat un oras gasesti intotdeauna un loc in care sa te refugiezi, sa te racoresti – un parc, o padure, un mal de mare sau chiar un mall. Cele mai potrivite ore pentru plimbari in aer liber sunt cele foarte matinale sau seara tarziu, pana in noapte. Singapore este recunoscut ca fiind unul dintre cele mai sigure orase din lume, asa ca o plimbare la miezul noptii pe malul marii, prin centrul orasului, prin parcuri sau pe oriunde este recomandata pentru toata lumea, indiferent ca vrei sa te plimbi singur, cu prietena/prietenul, cu catelul sau cu bicicleta.

Eram foarte nerabdatori sa revedem orasul pe care-l parasisem cu un an in urma prea repede, asa ca, dupa ce ne-am lasat bagajele in camera, am iesit la o scurta plimbare de ‘inspectie’ pentru a ne face o idee in legatura cu principalele obiective de vizitat si asezarea lor in raport cu hotelul nostru. Ne-am lamurit imediat, dupa ce simpatica receptionera filipineza de la hotel ne-a dat o harta si ne-a spus ca ne aflam la cateva minute de Sectia de Politie (in nici un caz nu ne-ar fi fost teama sa iesim noaptea la plimbare, dar asa ne-am simtit mult mai in siguranta) si chiar acolo se afla si statia de metrou.

Am iesit repede din hotel si prima imagine care ne-a intampinat a fost acest bloc – de fapt, un ansamblu de blocuri, zgaraie-nori – pe care, cu greu, am reusit sa-l prind intr-o fotografie. De fapt, dupa foarte multe incercari, am constatat ca nu am reusit in totalitate. Zgaraie-norii sunt primele imagini care te frapeaza cand ajungi in Singapore si apoi curatenia, poate ca ordinea nu e tocmai aceasta, dar, intr-adevar, curatenia este aici exemplara, este un mod de viata, aproape o religie, o emblema a orasului si o mandrie pentru cetatenii acestei mici tari.

Cu o populatie de circa 5 milioane de oameni de diferite rase si religii, dintre care numai aproximativ 3 milioane nativi, Singapore este una dintre cele mai prospere tari din lume, cu cea mai mare densitate de milionari si cu un produs intern brut per capita de ~50.000$ (pentru a face o comparatie, in Romania, acelasi indicator economic este de ~8000$). Ne aflam, deci, intr-o tara bogata si scumpa, spre deosebire de restul zonei asiatice, dar, dupa standardele europene, am putea spune ca Singapore se apropie ca preturi de multe capitale europene.

Noi stiam ce ne asteapta si nu ne-am speriat deloc. In afara de hotel care ni s-a parut cam scump in raport cu preferintele noastre si cu experientele trecute, restul nu era scump deloc, chiar foarte ieftin, in anumite cazuri. In urma cu un an, in vacanta noastra din Thailanda, am platit intre 15 si 30$ pe camera cu absolut tot confortul, de data asta, camera a costat 90$, la un frumos hotel de 3 stele. Dar Singapore este al patrulea centru financiar din lume si pe locul doi la cazinouri si jocuri de noroc, ceea ce inseamna ca un hotel de 90$/seara a fost o alegere buna si norocoasa, tinand cont de faptul ca cele mai multe hoteluri aveau preturile de la 300$ in sus. Este adevarat ca am fi putut face si o alegere mai economicoasa pentru ca in Singapore exista si camere in hosteluri, unde se plateste in jur de 20-25$ pentru un pat, dar, in perioada asta a anului, toate hostelurile erau pline si noi nu am putut sa ne facem o rezervare mai din timp. Asa ca ne-am bucurat de o “vacanta mai de lux”, chiar daca orele petrecute in camera de hotel au fost foarte putine din moment ce peste 16-17 ore umblam pe strazi, iar cand ajungeam in camera adormeam in drum spre perna.

In prima dupa amiaza am facut mai intai cunostinta cu metroul singaporez. Privind imensa harta de la intrare, ne-am dat seama ca puteam ajunge cu usurinta in absolut toate punctele importante ale orasului si apoi, dupa ce ne-am si suit in primul metrou, am realizat ca se putea ajunge nu numai oriunde, dar si in timp foarte scurt. Trenurile veneau la intervale de 2 minute, majoritatea erau fara sofer (mecanic) si statiile nu se aglomerau niciodata … asta pana la proba contrarie, in noaptea de Revelion a fost cu totul altceva.

Preturile cartelelor erau in functie de distanta, cea mai ieftina costa 2.2 SGD (Singapore dollar), dar, din aceasta suma, 1 SGD reprezenta o garantie pentru cartela, garantie pe care o recuperai  de fiecare data, dintr-un tonomat.

Prima impresie asupra orasului nu a fost diferita de cea de anul trecut. Cateva cuvinte iti vin repede in minte cand vrei sa caracterizezi acest oras minune – zgaraie nori, curatenie, flori, oameni zambitori si eleganti, mirosuri asiatice si multi, foarte multi turisti de toate nationalitatile, culorile si religiile. Ca intotdeauna, cei mai multi turisti erau chinezi de toate varstele, dar spre deosebire de alte zone, aici am vazut cei mai multi turisti indieni si arabi. Indieni bogati cu familii numeroase, arabi cu rochii albe, dar si imbracati modern, cu femei acoperite total, dar si descoperite, cu copii multi imbracati frumos si majoritatea cu camere foto de ultima generatie. Am mai vazut apoi o alta categorie de turisti – pakistanezi, somalezi, indieni, filipinezi – acestia erau dintre cei care muncesc in Singapore pe timpul anului, dar acum isi adusesera familiile pentru a petrece impreuna sfarsitul anului.

Chiar din prima zi am descoperit un restaurant dragut si ne-a placut atat de mult incat aici am mancat cate o masa in fiecare zi, pana in ultima seara, cu cateva ore inainte de a merge la aeroport.

Acest tip de restaurant ne-a placut foarte mult si in Kuala Lumpur si cred ca este specific zonei asiatice. Este un restaurant cu mai multe restaurante in el, in mijloc se afla mesele la comun, iar de jur imprejur restaurantele specifice diferitelor tari. Aveai la alegere, mancare chinezeasca, vietnameza, coreana, japoneza, malaieziana, tailandeza si nu trebuia sa stii prea multa engleza ca sa citesti meniurile (toate erau scrise si in engleza). Era suficient sa privesti pozele si te hotarai pe loc ce vrei sa mananci. Am ales si noi la unul din multele restaurante ceva cu multe legume si carne de pui, asezonate, bineinteles, cu sosuri si orez, am mancat in acelasi loc zi de zi si abia in ultima zi am intrebat, din curiozitate, din ce tara era mancarea pe care o alesesem noi. Am aflat astfel ca, pentru 2$/portia, mancasem mancare din Myanmar. Semana mult cu ceea ce mancasem in Thailanda, dar este si explicabil, influentele gastronomice nu tin cont de granitele statale.

Am ajuns repede inapoi la hotel si, pentru ca stiam ca ne asteapta o zi grea, am adormit facand planuri in legatura cu programul pentru ziua urmatoare. Dar, ca intotdeauna, planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ.

About Jacqueline Simpson