Sanatate

Recapata-ti mobilitatea prin kinetoterapie

In meserie, Ion Pavaloaia nu accepta niciun fel de compromis sau abatere de la programul stabilit. Doar asa ajunge de fiecare data la un final fericit…

Ma grabesc. La ora 11,30 trebuie sa fiu la Spitalul Clinic “Sf. Ioan” din Bucuresti! In cabinetul de kinetoterapie este mare agitatie: pe un fond muzical linistitor, bicicleta scartaie sub manevrarea unui pusti; spalierul este explorat de mainile unei domnisoare; la greutati, un tanar isi fereste privirea de aparatul de fotografiat; saltelele gem sub exercitiile catorva pacienti cu picioarele pansate… Si peste toate, vocea ferma a profesorului, care se plimba de-a lungul salii, rostind instructiunile necesare. Atitudinea lui imi aminteste de perioada scolii, cand dascalul se plimba prin clasa si ne preda o lectie noua.

Din cand in cand, se opreste sa corecteze o greseala, apoi informatia cea noua vine exact ca-n amintirea din copilarie: “Astazi o sa adaugam doua exercitii noi… si acum, din aceasta pozitieeee, ducem piciorul intins lateral… asaaaa, bineee… Faceti 10 miscari cu genunchiul la piept… Miscarea este foarte importanta, dragii mei! In afara faptului ca va simtiti bine atat fizic cat si psihic, reduce stresul – cauza majoritatii bolilor !”

“Am prins trenul vietii”

Daca, pe neasteptate, o persoana se indreapta spre dumneavoastra si va corecteaza pozitia sau va explica de ce purtati carja gresit, ori va povesteste despre urmarile mersului defectuos, sa stiti ca este kinetoterapeut si s-ar putea sa-l cheme Ion Pavaloaia. Privirea formata pe defectele fizice nu-l va lasa sa treaca indiferent pe langa voi. Motivul acestei atitudini este pasiunea pentru meserie, care nu-i permite sa inceteze a se gandi la pacientii sai. Framantarea aceasta nu inceteaza nici acasa, in timp ce repara, renoveaza sau bucatariseste! Meseria ii ocupa toata viata si mintea lui cauta continuu solutii pentru un caz sau altul. Concediile?! Ca un facut, tocmai atunci apar cele mai multe probleme! Poate ca pasiunea si seriozitatea ce il caracterizeaza l-au facut atat de cunoscut si apreciat in lumea medicala! Pacientii spun ca este un om extraordinar, cu toate ca in timpul recuperarii nu accepta abateri de la reguli.

De la sportive de talie mondiala ca Maria Olaru, Gabriela Szabo, Monica Iagar, Andreea Isarescu si fotbalisti celebri sau chiar primul ministru Tariceanu pana la omul simplu de pe strada, toti spun ca Ion Pavaloaia este omul care le-a redat bucuria de a face sport de performanta in continuare sau de a trece fara sechele peste o interventie chirurgicala sau o accidentare. Nu se uita la ceas, desi programul i s-a terminat demult. Uneori, il gasesti la patul celor imobilizati. Alteori, merge la domiciliul pacientului, si, in cazuri extreme, poti gasi pacienti chiar in propria casa. Ii plac copiii, de aceea s-a facut profesor de educatie fizica. Apoi, timp de cativa ani, a fost operator de calcul, iar in 1986 a dat concursul pentru postul de kinetoterapeut.

Aceasta a fost cea mai inspirata si potrivita optiune din viata sa. Meseria de kinetoterapeut il implineste, pentru ca impleteste dragostea de oameni cu vindecarea. Si daca pentru a obtine rezultate remarcabile are nevoie de foarte multa rabdare si pricepere, exista totusi o frumusete izvorata din relatia cu oamenii, din zambetul si caldura cu care i se spune « multumesc ! » : “Kinetoterapia imi da satisfactii pe toate planurile. Pot sa spun ca, in momentul in care am optat pentru aceasta meserie, am prins trenul vietii. Este o mare bucurie sa vezi cum a venit pacientul la tine si cum pleaca”.

Fara termene de recuperare !

Pentru o persoana care a suferit o interventie chirurgicala in urma unui accident, kinetoterapia este sansa de a redeveni cel de dinainte de impact. In sala de recuperare incepe un proces greu cu suisuri si coborasuri. In cazul unei perioade mai lungi de imobilizare, entuziasmul de inceput provocat de primele progrese dispare o data cu prima perioada de stagnare. Momentul este distructiv, pentru ca, dintr-o data, pacientul isi pierde increderea in sine, in metoda, in terapeut, chiar si in Dumnezeu. Se vede in postura de neajutorat si numai maiestria kinetoterapeutului in a reaprinde concret speranta recuperarii il mobilizeaza din nou. Este o munca grea si istovitoare din partea ambelor parti insa deznodamantul este unul fericit. Niciodata Ion Pavaloaia nu va da un termen de recuperare, pentru ca fiecare om are ritmul lui si poate ca este afectat de alte complicatii care-i ingreuneaza vindecarea.

In plus, pentru ca jumatate din recuperare se face la nivel psihic, ar fi o greseala sa faca un prognostic din capul locului. Imi spune ca principala calitate a unui kinetoterapeut este rabdarea de a repeta acelasi lucru de sute de ori, de a lupta cu tipare psihologice – adevarate obstacole in calea recuperarii. Apoi, trebuie sa stii sa intorci carma gandirii fiecarui pacient spre autocunoastere: “sunt intrebat despre cauzele fiecarui semnal sau reactie a organismului sub influenta unei anumite miscari. in general, barbatii sunt cei mai copii la capitolul boala, fiindca suporta durerea mai greu ».

Prieteni pentru o viata

Profesorul iubeste oamenii si intervine pentru ei acolo unde poate. Locul lui este intotdeauna intre medicul ortoped si pacient. Daca este nevoie de repetarea unei operatii, vorbeste personal cu chirurgul si nu se linisteste pana ce problema de sanatate nu este eliminata. Pentru ca se implica atat de mult sufleteste, pentru ca ofera incredere in reusita, grija si afectiune si pentru ca o recuperare totala implica mult timp de “convietuire”, intre pacienti si terapeut se leaga o prietenie sincera, ca o prelungire a familiei. Chiar si dupa vindecare, profesorul este cautat pentru… « sfaturi personale ».

Caci daca a reusit sa-i vindece, daca i-a sfatuit medical intr-o anumita perioada, de ce nu i-ar sfatui si in alte domenii ale vietii? Oare ce-l motiveaza pe profesorul Pavaloaia sa mearga in salile de operatii si sa asiste la interventiile unde bisturiul chirurgului corecteaza trupul? “Ca sa pot face kinetoterapie performanta, trebuie sa vad cu ochii mei cum lucreaza medicul. Privind in viitor, vad recuperarea mult mai adaptata chirurgiei , iar partea teoretica mai legata de cea practica. Unde nu este colaborare intre medic si kinetoterapeut, rezultatele devin dezastruoase. Chiar in momentul de fata avem doua cazuri de operatie de menisc, iar diferenta este izbitoare. Unul dintre ei a fost operat in spitalul nostru si totul merge bine, iar celalalt a fost operat in alt spital.

In cazul acesta, vindecarea este mult mai greoaie pentru ca, dupa operatie, medicul ortoped a considerat ca misiunea lui s-a incheiat, nu s-a implicat in recuperarea pacientului, cu atat mai putin in explicarea importantei acesteia. De altfel, din spitalul nostru pacientul pleaca acasa cu un program adaptat problemelor sale”. In Spitalul “Sf. Ioan” , la sectia de kinetoterapie se lucreaza pe o gama variata de afectiuni , predominante fiind cele reumatismale –gonartroza, coxartroza, lombosciatica, hernie de disc, spondiloza , etc. si cele traumatice tratate ortopedic – luxatii, fracturi, rupturi de ligamente , etc.

Trei motive…

Ma pregateam de plecare, cand un tanar ii pune o intrebare terapeutului: “Profesore, este bine sa-mi iau bicicleta si sa exersez acasa?!” “Daca n-ai pe ce sa-ti usuci rufele, ia-ti! Eu iti recomand sa folosesti acei bani pentru a merge la o sala de kinetoterapie. Atentie, nu sala de masaj sau de fitnes! Ai cel putin trei motive sa-mi urmezi sfatul: socializezi, vazandu-i pe altii cum lucreaza, te indemni sa lucrezi si tu, iar ultimul motiv… ti se pare putin lucru sa fii sub observatia unui specialist care in primul rand are autoritate si in al doilea rand iti corecteaza greselile?!”

About Jacqueline Simpson