Cultura

Pastele – cea mai mare sarbatoare a crestinatatii

Este celebrarea Invierii lui Iisus Hristos, intemeietorul religiei crestine. Sarbatoarea Invierii Domnului este numita in ortodoxie “Sarbatoarea Sarbatorilor”. Dupa un lung post, Pastele este asteptat ca o izbavire, ca o izbanda a luminii asupra intunericului, a binelui asupra raului.

„Hristos a inviat din morti cu moartea pre moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le”, iar pe cei vii rascumparandu-i de sub jugul pacatului si impacandu-i cu Dumnezeu. Aceasta este semnificatia sarbatorii de Paste, a Invierii Domnului. Nascut la Bethleem, din Fecioara Maria, botezat la 30 de ani de Ioan Botezatotul si prezentat multimii drept Mesia, Hristos si-a ales 12 ucenici si, vreme de trei ani, si-a predicat invatatura in Galileea si in Iudeea. Intors apoi in Ierusalim, a trebuit sa-i infrunte pe farisei si pe marii preoti, care ii contestau dumnezeirea. Tradat de Iuda, unul dintre ucenicii sai, Hristos a fost prins si adus spre judecata in fata lui Caiafa, mare preot iudeu, si a Sinedriului, care L-au condamnat la moarte prin rastignire, pentru blasfemia de a-si fi spus Fiul lui Dumnezeu. A fost rastignit pe varful Golgotei, intre doi talhari. Inmormantat, Iisus Hristos a inviat dupa trei zile si s-a inaltat la cer dupa alte 40.

Despre Inviere aflam din marturia Evangheliei scrisa de Sf. Ap. Matei: „Dupa ce a trecut sambata, cand se lumina de ziua intai a saptamanii, au venit Maria Magdalena si cealalta Marie, ca sa vada mormantul. Si iata s-a facut cutremur mare, ca ingerul Domnului, coborand din cer si venind, a pravalit piatra si sedea deasupra ei. Si infatisarea lui era ca fulgerul si imbracamintea lui alba ca zapada. Si de frica lui s-au cutremurat cei ce pazeau si s-au facut ca morti. Iar ingerul, raspunzand, a zis femeilor: Nu va temeti, ca stiu ca pe Iisus cel rastignit Il cautati. Nu este aici; caci S-a sculat precum a zis; veniti de vedeti locul unde a zacut. Si degraba mergand, spuneti ucenicilor Lui ca S-a sculat din morti si iata va merge inaintea voastra in Galileea; acolo Il veti vedea. Iata v-am spus voua. Iar plecand ele in graba de la mormant, cu frica si cu bucurie mare, au alergat sa vesteasca ucenicilor Lui. (…) Iata Iisus le-a intampinat, zicand: Bucurati-va! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui si I s-au inchinat. Atunci Iisus le-a zis: Nu va temeti. Duceti-va si vestiti fratilor Mei, ca sa mearga in Galileea si acolo Ma vor vedea” (Matei 28, 1-10). „Si plecand ele de la mormant, iata unii din straja, venind in cetate, au vestit arhiereilor toate cele intamplate. Si, adunandu-se ei impreuna cu batranii si tinand sfat, au dat bani multi ostasilor, zicand: Spuneti ca ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe cand noi dormeam; si de se va auzi aceasta la dregatorul, noi il vom indupleca si pe voi fara grija va vom face. Iar ei, luand argintii, au facut precum au fost invatati. Si s-a raspandit cuvantul acesta intre Iudei, pana in ziua de azi” (Matei 28, 11-15).

Obiceiuri Ouale rosii – simbolul patimilor lui Hristos

• Atunci cand Iisus a fost batut cu pietre, spune legenda, acestea, atingandu-L, s-au transformat in oua rosii. Potrivit altei legende, Sfanta Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au insangerat sub cruce. In traditia populara, ouale rosii au puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie etc. Ciocnitul oualor rosii se face dupa reguli precise: persoana mai varstnica ciocneste capul oului sau de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste “Hristos a inviat!”, la care celalalt raspunde “Adevarat a inviat!”

• Obiceiul de a manca miel de Paste este legat de ritualul pascal evreiesc. Asa cum mielul era sacrificat de evrei pentru iertarea pacatelor, la fel Iisus s-a sacrificat pentru salvarea lumii. La Cina cea de taina, Iisus si apostolii au mancat miel si paine dospita, pe care au impartit-o intre ei. Pasca preparata in sambata Invierii semnifica painea impartita intre Iisus si apostoli. Adevarata pasca este aceea taiata bucatele si dusa la biserica, sa fie sfintita. E buna de leac, alungand bolile si necazurile.

Pastele romanilor

• Romanii credeau ca in Noaptea Invierii se deschide raiul si se inchide iadul, acesta ramanand asa pana la Rusalii.

• Despre cei care mureau in aceasta perioada se credea ca merg direct in rai, in vreme ce despre copiii nascuti acum, ca vor fi norocosi toata viata.

• De Paste trebuie sa te imbraci cu vesmant nou – semn al innoirii.

• In casa, toata familia trebuie sa guste din bucatele sfintite. Oasele ramase de la miel se ingroapa langa un mar, pentru ca familia sa fie sanatoasa pana la Pastele urmator.

• De obicei, se aprind focuri mari in jurul bisericii, pentru a lumina drumul sufletelor mortilor, care in aceasta noapte se intorc pe pamant.

• Anafura si pasca sfintita in noaptea de Inviere sau ziua de Paste nu trebuie mancata in intregime. Ea e buna impotriva frigurilor, de dat la gaini cand sunt bolnave si la vaca, pentru a face viteluse, nu vitei.

• Trei zile, cat tine Pastele, se sta cu masa intinsa, pregatita pentru oaspeti, si cine vine e poftit sa manance. Asta aduce prosperitate si belsug tot anul.

Veniti de luati lumina!

In noaptea de Inviere toti ai casei se spala intr-un lighean cu apa proaspata, in care pun un ou rosu, banuti de argint si un fir de busuioc. Se imbraca in haine noi si pornesc spre biserica. Intoarcerea acasa se face intotdeauna cu lumanarile aprinse. Acestea sunt pastrate peste an, fiind bune la tot felul de incercari mari, ca si la descantece de dragoste. Veniti de luati lumina! – aceasta este chemarea Bisericii in noaptea de Paste.

About Jacqueline Simpson