Istoria hocheiului pe gheata se afla in stransa legatura cu patinajul. Se pare ca inca din anii 1100, oamenii utilizau un fel de patine, confectionate din oase si prinse de ghete pentru a putea merge mai usor pe suprafetele inghetate.

In secolele XIV-XV, picturile si gravurile artistilor vremii prezentau imagini cu patinatori. La jumatatea secolului al XVI-lea, in Germania au fost instituite cateva jocuri pentru care sportivii aveau nevoie de patine. La scurta vreme, englezii, francezii si belgienii au preluat sporturile de la nemti si le-au imbunatatit, adaugandu-le reguli din fotbal. Doua secole mai tarziu, jocul numit la acea vreme “bandy” a ajuns in Canada, odata cu expansiunea britanicilor in aceasta tara.

Incepand cu jumatatea secolului al XIX-lea, soldatii din regimentele engleze din Canada practicau bandy-ul, in special in curtile cazarmelor unde stationau, sau in alte locuri amenajate de ei. Stramosul hocheiului era in acea vreme un sport foarte dur, care se juca folosind crose de lemn de stejar si o minge de cauciu, mult mai mare decat pucul de astazi. Intrucat meciurile erau foarte lungi, chiar si de trei ore, multe dintre ele se terminau inainte de fluierul de final, din cauza multitudinii de jucatori accidentati. Trebuie tinut cont si de faptul ca echipamentele acestora erau inadecvate pentru un astfel de sport.

In 1880, in orasul canadian Montreal, s-a infiintat asociata de hochei pentru amatori. Tot acum a fost introdus pentru prima data pucul (cuvant de origine engleza, care inseamna spiridus). In plus, s-a instituit si regula paselor, astfel incat jucatorii aflati prea avansati neputand beneficia de serviciile colegilor, ci doar cei de pe aceeasi linie sau aflati in spatele celui care are pucul.

Opt ani mai tarziu, formatia din Montreal a hotarat sa organizeze cea dintai competitie de hochei, ocazia cu care a invitat mai multe echipe din tara. Pentru ca jucatorii gazda nu aveau decat sapte sportivi disponibili pentru turneu, s-a hotarat ca numarul de hocheisti per fiecare trupa sa fie de sapte.

In acelasi an, 1888, a aparut o liga de hochei, cu sediul in Ontario. Aceasta avea in componenta majoritatea echipelor din tara. Primul meci oficial s-a desfasurat la Kinkston, intre o echipa a unei universitati canadiene si formatia Scolii militare de razboi. A fost utilizat pucul patrat, din cauciuc, iar hocheistii au purtat patine cu lame de otel, ultima inventie de la acea vreme.

Popularitatea acestui sport a inceput sa creasca rapid, astfel ca, in scurta vreme, el a devenit cel mai important din intreaga tara. Inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea apar primele stadioane, pucul se schimba si devine plat, iar cluburile de hochei legitimeaza primii jucatori.

Pe continentul european, hocheiul incepe sa se dezvolte din anul 1895, dupa ce canadienii fac o demonstratie asupra spectaculozitatii acestui sport, dar jucat in sase, nu in unsprezece, cum era obiceiul pana atunci pe continentul nostru. Prima echipa a fost cea fondata la Paris, Hockey Club Paris. Imediat, in orase precum Londra sau Berlin se infiinteaza formatii noi, iar, dupa 13 ani, ia nastere Liga Internationala de Hochei.

Primul Campionat European de hochei a avut loc in Elvetia, in anul 1910 si a fost castigat de catre Anglia. Totusi, la competitie nu au participat decat patru echipe: Belgia, Germania, Elvetia si Anglia.

Incepand cu deceniul al doilea din secolul al XX-lea, hocheiul canadian a patruns si in Statele Unite, unde a fost primit foarte bine, devenind intr-un timp record extrem de popular. In anul 1917 se infiinteaza National Hockey League (NHL). In prima faza, doar doua echipe din Montreal, una din Ottawa si una din Quebec faceau parte din aceasta organizatie.

Pana in anii 1930, 10 echipe, patru din Statele Unite si sase din Canada jucau in NHL. Tot in acea perioada, trofeul inmanat invingatoarei avea sa fie numit “Cupa Stanley”.

Odata cu Olimpiada de la Anvers, formatiile Canadei si Statelor Unite au venit in Europa. Prima editie a Mondialelor de hochei pe gheata i-a revenit tarii fondatoare a acestui sport, intr-o finala cu americanii, incheiata cu scorul de 2-0.

Anii ’40-’50 au adus o usoara schimbara in ceea ce priveste valoarea echipelor europene. Astfel suedezii, formatia URSS-ului si a Cehoslovaciei incep sa emita pretentii la titlul mondial. Numarul echipelor din Liga Internationala se apropie de 30, iar regulile jocului devin din ce in ce mai elaborate si mai complexe.

In ultimii 50 de ani, hocheiul a continuat sa evolueze. Tot mai multe tari si-au format echipe, in NHL au fost primite pana la 20 de formatii, iar campionatele mondiale si europene sunt din ce in ce mai disputate si mai echilibrate.

Iata mai jos doua recorduri uluitoare din hochei:

In anul 2011, doua formatii de amatori din Canada au jucat cea mai lunga partida de hochei, care s-a intins pe durata a 80 de ore. Scopul meciului a fost unul pur caritabil. Precedentul record era de “doar” 69 de ore.

Disputa din decembrie 2010 dintre doua formatii din campionatul universitar american de hochei a beneficiat de cea mai ridicata audienta din istoria acestui sport. Peste 113.000 de oameni au venit sa vada meciul. Vechiul record era de 77.000 de spectatori si fusese stabilit in Germania, in acelasi an.