Economie

BNR pune serios auditul pe banci; evaluatorii indulgenti au dosar la Parchet.

Banca Nationala este cu ochii pe provizioane si pe evaluarile de garantii luate in calcul de banci. BNR ii asteapta pe toti bancherii cu date financiare pe semestrul I auditate, supraveghetorii pietei urmarind mai strict ca oricand modul in care bancile constituie provizioane pentru deprecierea creditelor si evalueaza garantiile aferente pentru a nu lasa loc de surprize intr-un sistem care oricum este pe pierdere, titreaza Ziarul Financiar.

“Am trimis auditorii peste tot sa se uite pe cifrele de la 30 iunie, iar mesajul meu catre ei este «gresiti, iesiti – va pierdeti licenta». Ma intereseaza provizioanele si evaluarea colateralului pentru a nu exista nicio sursa de suspiciune. Stiu ca bancherilor nu le place, ca se plang ca vor avea o cheltuiala in plus, dar mai bine sa fim noi siguri ca totul este in regula si nu mai avem la garantii terenuri evaluate la 18 euro/metru patrat cand de fapt fac 2 euro. Suntem cu ochii si pe evaluatori si avem deja o «lista neagra», unuia i-am si facut dosar la Parchet”, de declarat Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din Banca Nationala.

Sapte companii de audit au licenta de la BNR sa verifice rapoartele financiare intocmite de banci, incluzandu-i pe cei patru mari – PricewaterhouseCoopers, KPMG, Deloitte si Ernst&Young, iar solicitarea BNR inseamna pentru ele o sursa de castig in plus pe anul acesta.

Evaluarea colateralului poate constitui un spatiu de manevra foarte pretios pentru bancheri in calibrarea provizioanelor pentru credite neperformante si nu este exclusa tentatia unei supraevaluari pentru evitarea inregistrarii de pierderi prea mari.

La jumatatea anului sistemul bancar a inregistrat o pierdere cumulata de 192 mil. lei, situatia deteriorandu-se rapid in ultimele doua luni din T2 sub presiunea cheltuielilor cu provizioanele care au trecut de 26 mld. lei (5,7 mld. euro) la sfarsitul lunii iunie dupa standardele internationale. Pe de alta parte, ritmul de reducere a personalului din banci este foarte de lent in raport cu ritmul de reducere a volumului de activitate si mai este loc de inchis unitati, destule sucursale fiind “moarte” din cauza prabusirii traficului de clienti, mai spune Cinteza.

“In sase luni s-au inchis vreo 200 de unitati si au plecat circa 2.200 de oameni, dar mai este loc, ritmul de reducere a personalului este deosebit de lent la cum arata piata. Avem acum o situatie in care o banca tine deschisa o sucursala moarta doar ca sa plateasca chirie unei companii din grup”, spune oficialul BNR in fata caruia oricare sef de banca are emotii, de la faza autorizarii pe functie pana la diferitele evaluari periodice.

Cinteza estimeaza ca sistemul va fi pe pierdere si la sfarsitul acestui an.

ANL vrea sa creasca vanzarea de case prin preturi mai bune

Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL) va regandi modul de amplasare al viitoarelor locuinte, dar si pretul de vanzare al acestora, a spus Cosmin Ilina, noul sef al ANL, preluat de Evenimentul Zilei.

Rectificarea bugetara a afectat si ANL-ul. Spre finalul anului se mai intampla insa sa vina bani catre ANL. “Incercam sa apelam si la alte surse, cum ar fi vanzarea de locuinte din fondul pe care il avem acum”, spune Ilina.

Agentia are receptionate 953 de locuinte si va mai pune in functiune inca 800 in acest an, deci mentin nivelul din ultimii ani. In 2010 au fost date in folosinta 1.602 de locuinte, iar in 2011 – 1.778 de locuinte.

“Vrem sa reevaluam modul in care a fost construit pretul de vanzare. Pana acum, acesta este valoarea de inlocuire a imobilului amendata cu anumiti indicatori. Este insa o valoare unitara, aplicata la nivel national, or una este sa ai o locuinta in Bucuresti si altceva sa ai o locuinta la Buhusi, de exemplu. Vrem sa adaptam pretul de vanzare zonei in care se afla imobilul. Acum avem un pret unitar de 411 de euro pe metrul patrat. Preul unui apartament de doua camere in Bucureti este de circa 25.000 de euro”, precizeaza noul sef al ANL.

In acelasi timp, chiria este de 80 de lei la garsoniera, 120 de lei la apartament de doua camere si 170 de lei la trei camere.

Cutremur la Oltchim: Roibu si 16 directori au demisionat

Combinatul a ramas fara conducerea executiva, tehnica si financiara, dar si fara resurse de finantare. Constantin Roibu avertizeaza ca instalatiile vor fi oprite, scrie Adevarul.

Zilele acestea sunt mai fierbinti ca oricand la combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea, unde pe fondul tensiunilor sindicale, dar mai ales financiare, conducerea a demisionat in bloc. In frunte cu veteranul Constantin Roibu, care conduce societatea de mai bine de 21 de ani, si-au cerut demisiile 16 oameni-cheie ai combinatului.

Directorii de Productie si Investitii, de Trezorerie, Economic, Comercial, Financiar, de Aprovizionare si de Mentenanta, carora li s-au alaturat si sefii principalelor divizii, precum si ai uzinelor din componenta combinatului au renuntat, ieri, la functiile lor.

„Lipsa de dialog cu managementul Oltchim a dus la blocarea oricarei initiative de finantare a activitatii, avand ca efect oprirea functionarii instalatiilor din cadrul societatii”, a anuntat ieri, intr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti, Consiliul de Administratie al combinatului de la Ramnicu Valcea, aratand care sunt motivele demisiei inaintate de directorul general Constantin Roibu.

Gazprom sugruma concurenta pe piata gazelor din regiune

Grupul rus furnizeaza aproximativ un sfert din gazele naturale consumate in UE. Comisia Europeana ancheteaza Gazprom pentru trei practici anticoncurentiale in Europa Centrala si de Est: obstructionarea fluxului liber de gaze, impiedicarea diversificarii surselor de aprovizionare, legarea pretului la gaze de cel al petrolului, aflam din Romania Libera.

Comisia este ingrijorata ca Gazprom ar putea abuza de pozitia dominanta pe care o detine pe pietele de distributie de gaze din state membre aflate in Europa Centrala si de Est, incalcand legislatia concurentei din Uniunea Europeana. In primul rand, Gazprom este suspectat ca a „divizat” pietele de gaze prin obstructionarea fluxului liber de gaze naturale intre statele din regiune.

In al doilea rand, Gazprom ar fi prevenit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze (proiectul South Stream, prin care Gazprom, concurand Nabucco, incearca sa torpileze intentiile Europei de a reduce dependenta de gazul rusesc, poate fi amintit in acest context), iar in al treilea rand grupul rus ar fi impus „preturi incorecte” asupra clientilor prin legarea preturilor la gaze de cotatiile petrolului (in acest mod, o criza in lumea araba scumpeste si gazul din Europa).

„Astfel de actiuni, daca vor fi dovedite, pot constitui restrictionarea concurentei si pot conduce la preturi mai mari si la deteriorarea securitatii aprovizionarii”, subliniaza CE. Daca Executivul UE determina ca o companie a incalcat legislatia europeana a concurentei, aceasta poate fi amendata cu pana la 10% din venitul anual.

About Jacqueline Simpson